Cetatea Rasnov

 

Cetatea Rasnov este cunoscuta si sub numele de ,,Cetatea taraneasca Rasnov” si a fost construita in secolele XIII-XIV de catre locuitori (portiunea cea mai veche a cetatii dateaza din perioada 1211-1225, cat a durat stapanirea cavalerilor teutoni in Tara Barsei), cu scopul principal de se apara impotriva atacurilor tatarilor.

Cetatea este mentionata pentru prima data in documente in anul 1335, sub numele de Cetatea Taraneasca a Rasnovului, cand cu ocazia unei noi navaliri a tatarilor in Tara Barsei, a fost pustiit intregul tinut, in afara de cetatea de pe dealul Tampa de la Brasov si de cetatea Rasnovului, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvand viata locuitorilor refugiati intre zidurile lor.

Atat in timpul catastrofelor naturale, cat si a invaziilor militare, cetatea a reprezentat sansa supravietuirii comunitatii rasnovene. Ea a fost mai mult decat o cetate de refugiu, a fost o “a doua vatra a Rasnovului”. Obligati sa ramana aici zeci de ani, rasnovenii au transformat fortificatia intr-o locuinta. Asa se explica si sobele cu cahle din casute, care demonstreaza locuirea in cetate si iarna, si planul casutelor, tipic pentru casele burgului medieval, cu parterul folosit pentru atelier, depozit, dar si locuire si etajul ocupat, in general, numai pentru locuire. Cercetarile arheologice au descoperit 80 de casute (suprafata medie este de 17 m²), iar in cel mai inalt punct al cetatii, sasii reformati au ridicat in prima jumatate a secolului al XVII-lea o capela noua.

Cetatea este pozitionata pe o culme stancoasa, deasupra partii de rasarit a orasului actual si a fost formata initial dintr-o incinta larga, care a cuprins de la inceput “Cetatea de jos” de mai tarziu. Legate de aceasta incinta sunt si cele mai vechi turnuri: Turnul Armelor (pe latura de sud) si Turnul Bathory (latura de est).

Cetatea are aproximativ 3500 mp ca suprafatǎ; materialele folosite pentru ridicarea fortificatiilor au fost piatra si cǎramida legate prin mortar simplu, fortificatii incadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal.

Cetatea comunitatii rasnovene are doua curti: exterioara (Cetatea de jos) si interioara (Cetatea de sus). In curtea exterioara, numita ,,curtea din fata cetatii” sau ,,gradina cetatii”, dupa pierderea functiei militare (sec. XVI) erau adapostite vitele. Inca din secolul al XIV-lea, in curtea exterioara a fost ridicata o capela. In incinta cetatii (curtea interioara) erau casutele locuitorilor, care serveau ca adapost si camara in timpul asediilor. Intrarea principala in curtea interioara a cetatii este precedata de o constructie circulara fortificata, prevazuta cu numeroase guri de tragere, doua herse si un drum de straja (Barbacana Mare).

Marele dezavantaj al locuirii cetatii il constituia lipsa alimentarii cu apa. Cand asediile se prelungeau, iar rezervele de apa erau pe sfarsite, refugiatii din cetate ieseau noaptea pe poarta principala si aduceau apa de la un izvor stiut numai de ei.

Momentul cel mai lipsit de glorie pentru rasnoveni il reprezintǎ capitularea in fata Principelui Transilvaniei, Gabriel Bathory. Tunurile armatei lui Bathory nu au provocat decat mici stricaciuni zidurilor, insa asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte din trupele inamice au blocat accesul aparatorilor la izvor. Pe 3 aprilie 1612, dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii rasnovene au predat cetatea. Rasnovul a reluat stapanirea in iunie 1613, in urma unei intelegeri cu principele, prin care sasii plateau acestuia o rascumparare in valoare de 3000 florini pentru predarea cetatilor Rasnov si Bran.

Luptele din 1612 au dovedit necesitatea saparii unei fantani. Putul cetatii a fost sapat in perioada 1623-1640, pana la o adancime de 76 stanjeni, adica 146 m. Desi exista legenda amenajarii fantanii de catre doi prizionieri turci, carora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrarii, fantana a fost facuta de catre mesteri sasi tocmiti de primaria Rasnovului. Ea a fost folosita pana in anul 1850.

Cu prilejul asediului de la 1613, partea superioara a turnului Báthory a fost distrusa. Sub zidul prabusit a ramas inventarul turnului de aparare: trei cani de cositor cu capac, arme, instrumente, unelte de fier, ghiulele de piatra, ceramica, un ac de par aurit si, cea mai valoroasa parte a tezaurului 416 monede de argint. ,,Zestrea” turnului de aparare a fost descoperita in 2001.

In anul 1718 un incendiu a distrus intregul oras si a ajuns pana la cetate, distrugand case din curtea interioarǎ si capela. Dupa reparare, cetatea a mai fost folositǎ in secolul al XVIII – lea, dar in 1802 un cutremur a distrus o parte din turnuri si a grabit transformarea cetatii parasite intr-o ruina. In cetate era tinut doar un singur paznic care trebuia sa anunte prin batai de clopot izbucnirea incendiilor. Totusi in timpul revolutiei din 1848-1849, Rasnovul fiind strabatut de armatele revolutionarilor maghiari, dar si de trupele imperiale austriece si tariste, locuitorii sai au preferat sa se refugieze cu avutul lor in spatele zidurilor cetatii.

In prezent, turistii pot vizita in interiorul cetatii muzeul de arta feudal, in care sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epocǎ, stampe, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. In muzeu mai sunt expuse si cateva obiecte neobisnuite secolului nostru, si anume, o masca de tortura si un jug care folosea la transportarea prizonierilor.

In casele ocupate de vechii locuitorii ai Rasnovului, cu secole in urma, s-au amenajat buticuri de unde turistii pot achizitiona diferite suveniruri, pietre semi-pretioase, obiecte de arta, cǎrti in care sunt prezentate istoria si traditia locului, etc. In centrul cetatii a mai fost amenajat si un bar-terasa, unde turistii se pot odihni dupa lunga plimbare printre ruine. Trebuie sǎ amintim si de tirul cu arc, unde doritorii isi pot exersa priceperea si precizia.

Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului “Nemuritorii” – (1974) in regia lui Sergiu Nicolaescu, “Dacii”, “Mihai Viteazul”, sau “Columna”, orasul castigandu-si astfel titlul de cetate a filmului istoric romanesc. In 2002, zona Rasnovului ajungea celebra dupa ce regizorii americani au ales sa filmeze pelicula „Cold Mountain”, in care protagonisti au fost Jude Law si Nicole Kidman si care a fost premiata chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase si la cetatea taraneasca.

Peste 60 de filme, un targ de carte, sau diferite concerte sunt doar cateva dintre tentatiile Festivalului de Film Istoric de la Rasnov.

In perioada 2000 – 2008 Cetatea Rasnov a fost partial distrusa, noul stapan, un cetatean strain, avand de partea sa indulgenta turistului obisnuit sa vada pana acum ziduri lipsite de viata. In cativa ani au fost pierdute secole de istorie. Au fost distruse iremediabil capelele cetatii, in cetatea de jos, atat situl dacic cat si cel medieval, au fost nivelate cu excavatorul, pe locul vechilor casute medievale au fost amenajate carciumi etc. O asa-zisa ,,restaurare” a fost facuta fara supravegherea specialistilor, cu muncitori necalificati, fara proiectele si avizele legale obligatorii.

Distrugerea cetatii a fost oprita la 3 iulie 2008, cand Primaria Rasnov a reluat in administrare monumentul istoric. La 27 mai 2010, cetatea Rasnov a revenit definitiv si irevocabil comunitatii rasnovene.

In anul 2008, in Cetatea Rasnov a fost reluata campania de sapaturi arheologice, in anul 2009 a inceput santierul de ,,igienizare” arhitecturala prin demolarea constructiilor noi ilegale, in 2011 a inceput restaurarea cetatii de jos.

,,Cetatea care traieste!” asa cum este numita Cetatea Rasnov in strategia de dezvoltare turistica a orasului Rasnov, reprezinta componenta principala a identitatii turistice a orasului Rasnov.

Pentru mai multe informatii, accesati: http://www.cetatea-taraneasca-rasnov.ro

Tag-uri: ,

Voteaza obiectiv

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
(Inca nu are voturi)

One Response to “Cetatea Rasnov”

  1. Giani spune:

    Una dintre cele mai frumoase cetati din tara. Peisajul este, de asemenea, superb!

Leave a Reply


4 − 3 =

Incarcare imagini

Daca ai fost aici, insoteste-ti comentariile cu imagini