Manastirea Curtea de Arges

 

Manastirea a fost construită de Neagoe Basarab din piatră fățuită și profilată avand  un plan triconc, pe locul vechii mitropolii a Țării Românești.

Începută în 1514, din dorința lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos, lucrările s-au încheiat trei ani mai târziu.

Așa cum se înfățișează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, ai cărui 12 stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Aceste turle mici sunt caracterizate de răsucirea porțiunilor de zidărie.

În fața intrării se află un agheasmatar deschis, a cărui cupolă cu arcuri dantelate se sprijină de patru coloane, lucrate în marmură de felurite tonuri și împodobite cu desene.

Pereții exteriori sunt împărțiți în două zone suprapuse demarcate printr-un brâu, împletit în suvițe. Fațadele sunt decorate în relief plat cu motive caucaziene și islamice. În partea de jos se află o suită de panouri dreptunghiulare, în care sunt fixate ferestrele. Acestea sunt înrămate în chenare cu ornamentații dintre cele mai felurite care, ca și cele ale portalului de la intrare, amintesc întretăierea geometrică de la Mănăstirea Dealu.

Zugrăveala din interior este executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard și de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeș. Pe lângă mormintele ctitorilor și tâmplă făcută din marmură, bronz aurit și onix, pe lângă icoanele lucrate în mozaic, atrage atenția, ca o excepțională realizare sculpturală, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinți Apostoli.

În pronaos se află mai multe morminte acoperite cu lespezi de piatră, cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumați (1529), care îl înfățișează pe domnitor călare și cu sceptrul în mână.

De asemenea, în imediata vecinătate a mănăstirii, se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Această denumire poartă povestea meșterului Manole, care, neputând coborî de pe biserică după terminarea ei — luându-i-se scările — și-ar fi făcut aripi din șindrilă și, similar mitului lui Icar, a sărit de pe acoperișul sfântului locaș, la temelia căruia se spune că-și zidise propria soție. În locul în care s-ar fi prăbușit, sufletul său s-ar fi preschimbat într-un izvor.

Manastirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, precum și Carol al II-lea.

Tag-uri:

Voteaza obiectiv

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
(Inca nu are voturi)

Leave a Reply


4 + 8 =

Incarcare imagini

Daca ai fost aici, insoteste-ti comentariile cu imagini