Turnul Sfatului

 

Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sibiului, aflandu-se în centrul oraşului încă de când au fost puse primele cărămizi pentru construcţia burgului lui Hermann, iar de atunci a rămas să crească odată cu el.

In realitate însă Turnul Sfatului este puţin mai tânăr decât Sibiul, el apărând pentru prima oară menţionat în documentele istorice în perioada 1224 – 1241, odată cu cel de-al doilea şir de fortificaţii al cetăţii, în timp ce Sibiul este menţionat pentru prima oară în 1191. În acele vremuri, Turnul avea doar patru etaje şi servea ca fortificaţie a porţii de intrare din cea de-a doua serie de fortificaţii a cetăţii Sibiului. Pentru că se afla situat chiar lângă clădirea în care se aduna “sfatul oraşului” a primit numele de Turnul Sfatului. De-a lungul timpului, clădirea Turnului a avut multe de suferit pentru a ajunge în forma pe care o are astăzi. La doar două secole după ce a fost construit, se prăbuşeşte în urma uni cutremur puternic. Doi ani mai târziu, în 1588 el este reclădit. Baza lui şi parterul, care astăzi deserveşte trecerii pietonale din Piaţa Mare spre Piaţa Mică, iar în epoca medievală trecerea din Oraşul de Sus spre Oraşul de Jos, au rămas nemodificate din epoca aceea. Partea superioară a clădirii a suferit însă modificări importante. La un moment dat în istorie, acoperişul avea o formă piramidală, pentru ca după să primească patru turnuleţe pe margini. Forma lui de astăzi, cu un singur turn în mijloc, datează 1824. Ultimele reparaţii, Turnul Sfatului le-a suferit în 2006 când a fost inclus în programul primăriei de reabilitare a întregului centru istoric al Sibiului pentru evenimentul Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007.

În zilele noastre, Turnul Sfatului este, aşa cum şi merita, muzeu. Intrarea în Turn se face printr-o uşă de mici dimensiuni, iar urcuşul spre vârf cu ajutorul unei serii de scări dispuse concentric. Un bilet de vizitare costă zece mii de lei vechi, echivalentul a aproximativ 35 de eurocenţi, plata făcându-se la primul nivel. Scările sunt din lemn gros, fiecare etaj oferind vedere în exterior prin câte una sau două ferestre de foarte mici dimensiuni. Aici se poate observa şi gosimea zidurilor care îl susţin, grosime ce diferă de la bază până la vârf, descrescând de la aproximativ un metru până la aproape o jumătate de metru. În penultimul etaj el adăposteşte mecanismul de funcţionare al ceasului care dă ora exactă de câteva secole în Piaţa Mare şi după care sute de sibieni se ghidează în fiecare zi. Din vârful lui, înălţime echivalentă cu cea a unei clădiri cu şapte nivele, se poate vedea cea mai frumoasă panoramă a Sibiului, deschizând vederea spre toate cele patru zări. Spre sud, se vede o parte a Pieţii Mari, centrul, cartierul Vasile Aron, dar şi o privelişte deosebită a Munţiilor Făgăraş, în zilele senine. Spre est şi nord priveliştea se deschide spre Gara Sibiu, Dealul Guşteriţa şi cartierul Terezian. Ultima parte, cea dinspre vest arată cea mai mare parte a oraşului, cu Piaţa Mare, Bulevardul Nicolae Bălcescu, Parcul Subarini şi o parte a Munţilor Apuseni.

Monument istoric şi emblemă a oraşului, Turnul Sfatului reprezintă pentru sibieni atât o coloană de susţinere cât şi axul central în jurul căruia se învârte toată viaţa din centrul istoric.

Sursa

 

Tag-uri: , , ,

Voteaza obiectiv

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars
(Inca nu are voturi)

Leave a Reply


2 + = 4

Incarcare imagini

Daca ai fost aici, insoteste-ti comentariile cu imagini